Prietenii noştri de la revista Zeppelin ne-au propus, joi, să ieşim din mica noastră redacţie, să-i însoţim într-o aventură urbană şi să redescoperim împreună frumuseţea arhitecturii industriale din zona Filaret.
Cum nu puteam refuza o astfel de invitaţie, ne-am luat aparatul de fotografiat şi, la ora 10.00, ne-am prezentat în faţa Hanului Gabroveni, de unde am plecat, alături de alţi 50 de oameni frumoşi – pasionaţi de istorie, arhitectură sau fotografie, într-un tur ghidat al Uzinei Electrice Filaret, al Observatorului Astronomic din Parcul Carol, al Fabricii de Timbre şi al Halelor Carol.
Prima oprire: Uzina Electrică Filaret
Pe Str. General Candiano Popescu nr. 3A, vizavi de Parcul Carol, se găseşte într-o stare bună de conservare prima centrală electrică publică din Capitală, pusă în funcţiune în septembrie 1908. La vremea respectivă, Uzina Electrică Filaret dispunea de motoare Diesel Carels de 675 CP – cele mai mari din lume pe atunci – și generatoare Siemens-Schucert de 420 kW, 5000 V. Arhitectura industrială a fost inspirată de cea a clădirilor franceze de patrimoniu tehnic din zona oraşului Lille. În prezent, clădirea se află în patrimoniul S.C. Electrica S.A. şi este trecută pe lista monumentelor istorice ale municipiului Bucureşti. Mai multe studii şi proiecte de licenţă ale absolvenţilor de Arhitectură au analizat posibilitatea conversiei uzinei într-un spaţiu cultural, varianta cea mai la îndemână fiind aceea de a extinde aici Muzeul Naţional Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida din vecinătate.
Observatorul Astronomic din Parcul Carol
La 1 aprilie 1908, Spiru Haret, ministrul Instrucțiunii Publice, a semnat decretul prin care a luat ființă Observatorul Astronomic şi Meteorologic (care se va fi numit astfel până în 1920, când cele două domenii – meteorologia şi astronomia – s-au separat). Primul director al instituţiei, Nicolae Coculescu, a supervizat construirea clădirii Observatorului, ce poartă semnătura arhitectului belgian Alphonse Engels. Cupola Observatorului, ce avea să adăpostească marele ecuatorial, a fost comandată lui de P. Gautier, ,,constructor de instrumente de precizie“ și membru al Biroului de Longitudini din Paris. În prezent, clădirea se află în patrimoniul Academiei Române.
În curtea ce adăposteşte Observatorul se mai găsesc două clădiri de patrimoniu, ridicate pe moşia marelui jurist Constantin Bosianu. Prima dintre acestea este ,,Casa Soare“, numită astfel după departamentul pe care-l găzduieşte, care a fost inaugurată la 9 noiembrie 1893, în stil neogotic, pentru birourile Institutului Meteorologic.
A două clădire este ,,Casa Bosianu“, locuinţa renumitului jurist, care, printre altele, a ocupat şi funcţiile de premier al României, director al Ministerului Justiției şi decan al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Tradiția spune că în această casă, ridicată imediat după Războiul Crimeei (1853-1856) de către arhitectul Luigi Lipizer, s-ar fi pregătit, în secret, actul Unirii de la 1859. Imobilul a devenit reședința președintelui Consiliului de miniștri ai României pe durata guvernului Bosianu (26 ianuarie/ 7 februarie și 14/26 iunie 1865).
Fabrica de timbre
Înainte de a ajunge la Fabrica de Timbre, a fost necesară și binevenită o mică oprire la Gara Filaret, prima gară din București, deschisă în octombrie 1869 cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, București-Giurgiu. În 1960 a fost transformată în autobază, iar în prezent aici funcționează autogara Filaret. Clădirea este declarată monument istoric, a fost privatizată în anii ’90, deşi firesc ar fi fost să adăpostească un muzeu al trenurilor. Din fericire, edificiul se prezintă într-o stare bună din punct de vedere structural, chiar dacă nu de puţine ori a suferit cosmetizări total aiurea…
În ceea ce priveşte Fabrica de Timbre, istoria acesteia începe la 29 februarie 1872, când a fost adoptată Legea timbrului şi a înregistrării, prin intermediul căreia se reglementa folosirea timbrelor fiscale în România. La scurt timp s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului Finanţelor, Serviciul de Confecţionare, Conservare şi Distribuţie a Timbrelor – Fabrica de Timbre care continuă să funcţioneze şi în ziua de azi, însă în subordinea Poştei Române. Dacă înainte de Revoluţie aici lucrau peste 1.000 de oameni, în prezent mai sunt doar 80 de angajaţi…
Imobilul se prezintă într-o stare bună din punct de vedere structural, dar a suferit câteva lucrări de renovare în urma cărora tâmplăria originală a fost înlocuită, din nefericire, cu termopane. Podul cu grinzi de lemn, precum şi scara ce duce spre acesta, dar şi adăpostul antiaerian construit după standardele germane în 1937 (în prezent spaţiu de depozitare) sunt câteva dintre ,,deliciile“ arhitecturale ale acestei clădiri.
Halele Carol
Ultima oprire a aventurii urbane a fost la Halele Carol. În 1887, inginerul elveţian Erhardt Wolff şi-a relocat, pe Dealul Filaretului, atelierul pe care îl înfiinţase în Ghencea, cu zece ani înainte. Treptat, afacerea s-a dezvoltat prin importul de mașini pentru fabricarea focoaselor de război, livrate arsenalului armatei. De asemenea, fabrica lui Erhardt Wolff a furnizat şi primele instalaţii din ţară pentru alimentarea locomotivelor cu aburi. Pentru a acoperi şi cererea de articole de feronerie, a fost dezvoltată şi o turnătorie de alamă și bronz.
Schimbarea la faţă a Halelor Carol
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fabrica E. Wolff S.A.R. a devenit unul dintre principalii furnizori de armament. După 1948, profilul de fabricaţie s-a schimbat către producţia de mașini și utilaje ușoare pentru construcţii și echipamente hidraulice. În prezent, se produc în continuare, într-un corp nou, echipamente hidraulice, iar corpurile vechi ale fabricii Wolff au devenit spații ideale pentru organizarea de evenimente culturale și creative.
Descoperă arhitectura industrială din zona Parcului Carol
Dacă v-au plăcut cele prezentate şi doriţi să vedeţi pe viu cum stau lucrurile, e bine să ştiţi că un tur similar, gratuit, va fi organizat pe data 9 iulie. Tot ce trebuie să faceţi este să vă rezervaţi un loc, înregistrându-vă la adresa inscrieri@e-zeppelin.ro.
Evenimentul face parte din proiectul ,,Explorare prin plimbare“ – din cadrul platformei ,,București Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului“, ce lansează candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 şi este organizat de Asociațiile ARCEN, Bucureștiul meu drag, Make a Point și Zeppelin.
